Atelierul Lemnosu

Astǎzi vǎ povestim despre cum a luat naştere atelierul Lemnosu, locul unde se construiesc  jucǎrii din lemn, pǎsǎri pe ațe şi alte “lemnoase”. 

Cum am transformat sǎlbaticul în “acasǎ” 

Când am ajuns prima dată în locul cu pricina, zona părea mai degrabă o mică junglă decât viitorul spațiu pe care să-l numim „acasă”. Nu părea cine știe ce – un teren neîngrijit, undeva la marginea unui sat liniștit, Somova, nu departe de orașul nostru natal, Tulcea. Buruienile erau cât noi de înalte, tufărișurile de nepătruns și nici urmă de drum bătătorit. Totuși, acolo, printre toate acele frunze și crengi, noi am văzut ceva: potențial, liniște, un loc în care putem sǎ trǎim aşa cum ne imaginam. În plus, avea şi încǎ are, un ‘view’ extraordinar cǎtre balta Somova.

Priveliştea cǎtre baltǎ

La momentul respectiv, eram deja setați sǎ lǎsǎm în urmă viața agitată din oraşul în care locuiam, Constanța – apartamentul, traficul, tot ce ne oferea urbea, dar care nu ne mai împlinea deloc. Ne doream altceva. Mai puțin haos, mai multă liniște. Mai puțin beton, mai mult pământ sub tălpi şi mai ales, un spațiu al nostru, construit de mâinile noastre.

Dupǎ multǎ muncǎ, astǎzi, grădina e de nerecunoscut – curată, cu arbuşti și pomi plantați de noi. În plus, pomii care deja erau pe teren, par “eliberați” de sǎlbǎticia de altǎdatǎ şi ne fac umbrǎ în verile toride.

Dupǎ muncǎ şi rǎsplatǎ

Cu rǎbdare şi cu lemn, se ridicǎ un spațiu demn!

Odatǎ ce curtea a fost curǎțatǎ, a urmat primul pas: construirea atelierului Lemnosu. Pentru noi, atelierul acesta înseamnă mult mai mult decât un simplu spațiu de lucru. E primul nostru “acasǎ” departe de oraş. E o construcție plină de suflet, ridicată din lemn și sprijinită pe o fundație solidă de beton. Acoperişul e învelit cu şindrilǎ bituminoasǎ, iar pereții sunt îmbrǎcați la exterior cu lambriu vopsit cu gri şi verde închis. 

Atelierul Lemnosu chiar în ziua în care l-am terminat de vopsit

Ce face construcția aceasta specială nu este doar faptul că e esteticǎ sau practică, ci că a fost făcută de la zero, cap-coadă, de noi, echipa Lemnosu, în frunte, desigur, cu tâmplarul nostru talentat, Alex!

Fiecare bucată de lemn, fiecare cui, fiecare placă a trecut prin mâinile sale dibace. Deşi finalul de zi venea cu obosealǎ, se simțea totuşi mulțumirea şi dorința de a o lua de la capǎt din nou şi din nou, pânǎ ce visul a fost împlinit. 

Câteva dintre etapele construcției

În trei luni a fost gata şi ne-am şi instalat în el. Pentru că în acel moment nu aveam alt spațiu amenajat, ne-am mutat în podul lui. L-am transformat într-o “cameră” mică și caldă, cu un topper așezat direct pe podeaua de lemn, o sobiță de fontă sub pod care ne ținea de cald, ghirlande cu lumina caldǎ şi uite-aşa, am dormit o perioadǎ bunǎ de timp fix în inima muncii noastre.

Coincidența a fost cǎ atelierul a fost gata chiar în perioada sǎrbǎtorilor de iarnǎ şi astfel, prima noapte în care am dormit în el a fost Revelionul 2020, anul pandemiei. Lumea era închisă, distanțată, tăcută, dar noi, în atelierul nostru de lemn, ne simțeam mai conectați ca niciodată. Am ciocnit un pahar de vin, am dansat de bucurie și ne-am făcut promisiuni simple: să rămânem împreună, să construim pas cu pas viața pe care ne-o dorim şi sǎ începem povestea Lemnosu!

Lemnosu pregǎtit de primul sǎu Revelion

De la lemn la poveste

Astăzi, atelierul funcționează exact așa cum a fost gândit – ca spațiu de lucru. În podul unde am dormit, stau acum frumos aranjate scândurile, grinzile, lemnul pentru viitoarele proiecte. Jos, se meșteresc zilnic jucǎrii din lemn, piese de mobilier, obiecte utile, uneori doar idei transmise în formă. Afară, curtea prinde tot mai multǎ viață în fiecare zi – avem pomi, flori, un mic solar, trei câini și un motan care ne mai viziteazǎ uneori dacǎ e rost de ceva de mâncare.   

Atelierul de lemn e primul capitol din  povestea noii noastre vieți. O poveste “scrisǎ” cu mâinile bătătorite, cu răbdare, cu efort – dar mai ales, cu bucurie autentică. Urmeazǎ şi o altǎ povestioarǎ despre un alt mare proiect marca Lemnosu: cǎsuța de lemn în care locuim în prezent, dar asta, cu o altǎ ocazie.

Pe data viitoare!

Dacǎ ai vreun gând dupǎ ce ne-ai citit, lasǎ-ne un comentariu sǎ-l aflǎm şi noi